Cum ne putem imbunatati gandirea critica?
Iti propu o abordare inspirata din Metoda Socratică. Este bazată pe întrebări si te ajuta sa iti dezvolti gândirea critică și rezolvarea problemelor.
Metoda socratică este o abordare conversationala care urmărește să examineze credințele și ipotezele pentru a ajunge la o înțelegere mai profundă a unui subiect sau a unei probleme. I se mai spune si maieutică. Prin maieutică se urmăreste ajungerea la adevăr pe calea discuțiilor și a dialogului.
Este denumita după Socrate, care era cunoscut pentru că folosea întrebări pentru a contesta convingerile studenților săi.
Pași Metoda Socratică:
- Identificarea problemei sau provocarii de examinat sau rezolvat.
- Intrebări pentru a defini sau clarifica problema.
- Examinare ipoteze și credințe.
- Explorare diferite Perspecitve si Propunerea de alternative.
- Ajungerea la o concluzie prin raționament logic.
Metoda socratică in detaliu cu o listă de întrebări pentru fiecare pas:
Identificarea provocarii sau problemei de rezolvat:
primul pas este identificarea problemei sau provocarii care trebuie abordată. Aceasta poate fi o întrebare, un subiect sau o situație care necesită investigație, analiză, solutionare.
Întrebări de pus:
Întrebări de pus:
Care este principala problemă sau problema pe care trebuie să o abordăm?
De ce informații de fundal avem nevoie pentru a înțelege problema?
Cum afectează această problemă persoanele sau situația implicate?
Care sunt consecințele neabordării acestei probleme?
Intrebări pentru a defini si/sau clarifica problema:
Odată ce problema a fost identificată, următorul pas este să puneți întrebări pentru a defini problema și a clarifica detaliile. Aceasta implică adresarea unor întrebări deschise, cum ar fi „Ce vrei să spui prin asta?” sau "Poți să-mi dai un exemplu?" pentru a obține o mai bună înțelegere a problemei.
Întrebări de pus:
Întrebări de pus:
Care este exact provocarea sau problema pe care vrem să o rezolvăm?
Puteți oferi mai multe informații sau context despre problemă?
Care sunt detaliile sau aspectele specifice ale problemei care trebuie abordate?
Care sunt cauzele potențiale ale problemei?
Examinarea ipotezelor și convingerilor de bază:
Următorul pas este să examinăm ipotezele și convingerile de bază pe care oamenii le au în legătură cu problema sau problema. Aceasta implică chestionarea validității și fiabilitatea acestor ipoteze și credințe și luarea în considerare a perspectivelor alternative.
Întrebări de pus:
Întrebări de pus:
Care sunt ipotezele sau convingerile pe care eu le am despre această problemă?
Care sunt presupunerile sau convingerile pe care alti oamenii le au despre această problemă?
Cum influențează aceste presupuneri sau convingeri înțelegerea noastră a problemei?
Sunt aceste presupuneri sau convingeri corecte sau valide?
Cum am ajuns sa am aceasta credinta?
Propunerea de alternative și luarea în considerare a diferitelor perspective:
În acest pas, sunt propuse și luate în considerare alternative și perspective diferite. Aceasta implică imaginarea diferitelor scenarii și luarea în considerare a potențialelor rezultate ale fiecăruia.
Întrebări de pus:
Întrebări de pus:
Care sunt posibilele soluții sau alternative la problemă?
Care sunt avantajele și dezavantajele fiecărei alternative?
Cum abordează fiecare alternativă problema sau problema de bază?
Care sunt consecințele potențiale sau rezultatele fiecărei alternative?
Ajungerea la o concluzie prin raționament logic:
Pasul final este să ajungeți la o concluzie prin raționament logic. Aceasta implică evaluarea alternativelor, luarea în considerare a dovezilor și informațiilor disponibile și luarea unei decizii bazate pe cele mai bune informații disponibile.
Întrebări de pus:
Întrebări de pus:
Care este concluzia cea mai logică bazată pe informațiile disponibile?
Ce dovezi susțin această concluzie?
Cum abordează această concluzie problema sau problema de bază?
Riscuri sau dezavantaje potențiale legata de această concluzie?
Tehnici alternative metodei socratice:
Avocatul Diavolului: Această metodă implică adoptarea unui punct de vedere opus și punerea sub semnul întrebării a ipotezelor și raționamentului din spatele unei anumite idei sau propuneri. Scopul este de a contesta ideea și de a identifica potențiale defecte sau dezavantaje.
Analiza cauzei principale: Această metodă implică identificarea cauzei de bază a unei probleme. Scopul este de a aborda cauza principală a unei probleme, mai degrabă decât de a aborda pur și simplu simptomele sau efectele.